From the cultural-ethnic group "Krajčinovići-slana voda" to the roman period: cultural and trade routes and impacts

Abstract

Situl Krajčinovići-Slana voda este situat în vecinătatea orașului Priboj din vestul Serbiei, iar noutatea indicatorilor săi culturali poate fi clasificată într-un grup cultural și etnic complet nou. O astfel de noutate se reflectă atât în moda funerară, cât și în cultura materială imanentă acestui sit. Ceremonia de înmormântare s-a desfășurat într-o necropolă inelară; bărbații și femeile decedate au fost distribuiți radial în jurul perimetrului necropolei. Prezența grecească și celtică este evidentă în cultura materială. Prezența entității grecești avea să fie, din nou, evidentă, mult mai târziu, în perioada romană, împreună cu importurile din provinciile vestice. În plus, repertoriul onomastic celtic este evident în materialul onomastic, în timp ce cultul subiect conține elementele cultului grecesc și prezența imigranților greci. Examinarea pietrelor funerare indică folosirea inscripțiilor grecești și omiterea ultimului cuvânt de rămas bun (haire) pentru a afirma prezența grecilor, care nu fuseseră complet romanizați până la acel moment. De asemenea, grupul lingvistico-cultural ‒ constituit de R. Katičić și referitor la zonele de sud și sud-est ale provinciei romane Dalmația – indică prezența materialului onomastic celtic. În același timp, acest grup lingvistic-cultural poate reprezenta legătura dintre perioada locației Krajčinovići-Slana vodă ‒ datată în intervalul de timp de la mijlocul până la sfârșitul secolului al II-lea ‒ și perioada romană. După cum se arată în studiile pietrelor funerare romane, rutele culturale și comerciale mergeau în două direcții: una din Macedonia, râul Neretva și râurile Drina și Uvac, iar cealaltă din provinciile vestice Aquileia și Salona.